PROIECTUL A.N.T.R., “CE FACE COPILUL MEU ?” NOI SUNTEM SEGMENTUL DINTRE SCOALA SI FAMILIE !

Proiect

“Ce face copilul meu?”

“Supraveghere activă

REDUCEREA COMPORTAMENTELOR DE RISC LA COPII ȘI ADOLESCENȚI, IN CONTEXTUL CRESTERII RATEI MORTALITATII SI A DELINCVENTEI JUVENILE, CA URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI

*

SERVICII DE PROTECȚIE A COPIILOR DIN PARTEA COMUNITĂȚII, A PĂRINȚILOR, A FAMILIILOR PRIN MIJLOACE ACTIVE DE MONITORIZARE”

Obiectiv general

Dezvoltarea unui serviciu activ de prevenire a consumului de droguri, a infractionalității juvenile, a abandonului școlar, a comportamentelor de risc care afectează categoriile de copii și tineri din toate şcolile în procesul instructiv-educativ. Proiectul își propune supravegherea spațiului public de desfășurare a elevilor, după si in timpul orelor de şcoală, în vederea petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului sau de orientare a copiilor cu comportament de risc către mediul școlar care își păstrează rolul de organizator.

Obiective specifice

  1. Prevenirea consumului de droguri si alcool in sistem activ, la copii si adolescenti;
  2. Reducerea abandonului şcolar;
  3. Implementarea unui serviciu de tip ‘Supraveghere și siguranță pentru copiii noștri,  serviciu care respectă drepturile omului, drepturile copilului: la siguranță, intimitate și imagine, respectă Carta Drepturilor Omului și regulamentele în domeniul drepturilor omului la nivel European;
  4. Implementarea recomandărilor UE privitoare la dezvoltarea serviciilor comunitare de prevenire a abandonului şi separării copilului de familie ;
  5. Furnizarea de servicii informale şi nonformale care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară ;
  6. Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber pentru copii în spațiul public;
  7. Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară ;
  8. Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin implicarea părinților în acțiunile copiilor din timpul specific alocat orelor la școală sau activităților formale sau informale de socializare ;
  9. Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor ;
  10. Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în comunitate ;
  11. Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi protejat în mediul social deschis, în comunitățile de tineri care înregistrează comportamente de risc și amenință siguranța copiilor în timpului liber, sensibilizarea comunității față de un mod de implicare mai activ în grupul de copii și tineri fără a abuza și a încălca dreptul acestuia la autodeterminare, însă asigurând mijloace de susținere socială a integrității fizice și psihologice a copiilor;
  12. Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor şcolarului mic din familia prea ocupată, aflat în situaţia de risc de a fi  neglijat;

m.  Ameliorarea intensităţii factorilor generatori de situaţii de risc;

  1. Oferirea unui cadru suportiv pentru beneficiari şi familiile lor  ( asistenţa de specialitate în abordarea dificultăţilor de ordin psihologic).
  2. Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor dezirabile creative de grup şi a unor metode inspirate din tehnicile art-terapeutice ;
  3. Stimularea şi – implicit – creşterea semnificativă a nivelului stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării interpersonale şi a relaţionării, încurajarea copiilor să comunice mai mult cu părinții și întărirea rolului acestora în dezvoltarea armonioasă a copiilor într-o relație parentală de încredere, gratificație și susținere onestă a libertății și auto-determinării acestuia.

CONTEXT ŞI JUSTIFICARE

Strategia Naţională în domeniul protecţiei drepturilor copilului  vizează toţi copiii români, aflaţi pe teritoriul României sau în străinătate, precum şi copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României, copiii refugiaţi şi copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României în situaţii de urgenţă.
Este vorba despre Strategia Naţională în domeniul protecţiei drepturilor copilului 2008-2013. Implementarea acestei Strategii asigură creşterea calităţii vieţii copilului, întrucât toate serviciile pentru copii vor respecta standardele minime prevăzute prin reglementări legale şi vor fi verificate periodic printr-un sistem competent, coerent şi unitar.

Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, strategia are în vedere profesioniştii care interacţionează cu copiii, precum şi comunităţii locale.

Implementarea proiectului propus, contribuie la diminuarea potentialilor consumului de droguri in randul copiilor si adolescentilor, la îmbunătăţirea metodelor şi modelelor de lucru, la ajustarea responsabilităţilor şi abordării muncii de educare a copilului.

Din ce în ce mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după orele de şcoală a copilului.

Având în vedere faptul că orele de curs se limitează la elevi, la 4-5 ore pe zi, timpul în care o parte dintre aceştia rămân nesupravegheaţi de către un adult competent este destul de îndelungat.

În România, procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii membrii lucrează în afara locuinţei este semnificativ.

Cei mai mulţi dintre adulţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul desfăşurat la şcoală al copilului, iar posibilităţile de a avea grijă ca acesta să-şi petreacă timpul liber într-un mod cât mai adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacă punem la socoteală şi zilele libere şi vacanţele elevului apare deja o problemă.

Statisticile internaţionale au arătat faptul că incidenţa cazurilor de consumatori de droguri in randurile copiilor si adolescentilor genereaza comportament antisocial şi chiar delincvente. De asemenea, cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente.

Lipsiţi de supraveghere, copiii îşi petrec timpul liber într-un mod neadecvat şi care nu le aduce beneficii.

Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfășurarea unor activităţi de supraveghere activa care să corespundă dorinţelor părinţilor, să fie în beneficiul copiilor, al şcolii si a societatii.

Dimensiunea comportamentelor de risc în grupurile de copii

Delincvența juvenilă și dinamica socială

Având în vedere complexitatea definirii și trasării limitelor între deviantă, cimă, delincvență, definirea delincvenței juvenile este și mai complexă. Asta deoarece în categoria “delincvență juvenilă” intră, pe lângă actele care definesc delictele, și acte care nu sunt considerate delicte, dar care sunt specifice vârstei la care face referire conceptul. Astfel de acte specifice delincvenței juvenile sunt: chiulul, comportament neadecvat în clasă, fuga de acasă, consumul de droguri , băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care un adult nu este sancționat.

Termenul de delincvenţă juvenilă se referă la conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta de 18 ani, și este aplicat celor care încalcă legea, dar şi celor care se integrează în anturaje potenţial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul şcolar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvenţa la raportul cu norma penală şi urmările vătămătoare ale acţiunilor care sunt sancţionate juridic

Cauze sociale ce duc la delincventa juvenilă :

  • concentrarea urbană ;
  • familia și dezorganizarea, aici intrând timpul liber al părinților, nivelul de educație al acestora, venitul. etc. Cercetările au arătat că un nivel al educației precar al părinților crește șansele copilului de a dezvolta comportamente deviante, specifice delincvenței juvenile ;
  • mass-media poate contribui negativ la dezvoltarea fenomenului de delincvență juvenilă prin prezentarea de modele negative, agresive, modele ce pot fi cu ușurință imitate de copii ;
  • abandonul școlar, determinat în mare parte de eșecul acțiunilor educative / pedagogice poate constitui un factor favorizant al delincvenței juvenile ;
  • de asemenea, existența grupurilor cu caracter infracțional constituie un factor al creșterii delincvenței juvenile. Aderarea copilului la un astfel de grup are efecte foarte nocive, iar dacă nu se intervine în timp util, putem vorbi deja de un viitor delincvent.

Alți factori care contribuie la creșterea fenomenului delincvenței juvenile sunt:

  • deficiențe la nivelul familiei (lipsa de supraveghere a părinților, necunoașterea anturajului, lipsa legăturii cu școala);
  • prezența modelului infracțional în familie;
  • tentațiile oferite de societate care devin tot mai numeroase și periculoase;
  • convingerea greșită ca “dacă ești minor nu pățești nimic”
  • dorința de afirmare ”de a fi cool”, „grozav”;
  • consumul ridicat de alcool în rîndul tinerilor;
  • vulnerabilitatea victimelor, neglijența, vârsta și starea de ebrietate;
  • slăbiciunea mecanismelor de control social;
  • criza valorilor morale.

Statistici privind consumul de alcool și alte toxice la adolescent

Abuzul de alcool și substanțe toxice este o realitate în rândul adolescenților și trebuie privită cu seriozitate. Centrele de prevenție și control al consumului de toxice în rândul adolescenților, oferă următoarele informații:

  • aproximativ 10% dintre adolescenți fumează până la 15 țigarete pe zi, 20 de zile pe lună (deși procentul este în continuă creștere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung și crează de asemenea dependență. Un adolescent care fumează de mai mult de 1 an, are o șansă de 80% să devină dependent
  • aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceștia, 28%, relatează episoade cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore). Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenților, sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibițiile specifice vârstei și predispun adolescentul la o viață sexuală necorespunzătoare (sexul neprotejat) și care cresc riscul contactării unei boli cu transmitere sexualaă (HIV-SIDA, herpes, chlamydia) sau apariției unei sarcini nedorite
  • aproximativ 40% dintre adolescenți au încercat cel puțin o dată marijuana, în timp ce 22% dintre aceștia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o opțiune des întâlnită în rândul adolescenților și poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de învățare) sau de atenție
  • aproximativ 9% dintre adolescenți au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel puțin o dată pe lună). Cocaina este un drog care creează dependență. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace (bătăi cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.

Există și alte substanțe toxice care sunt folosite de adolecenți. Dintre acestea amintim:

  • Substanțele toxice cu administrare pe cale inhalatorie (sprayuri, substanțe pe bază de benzen, uleiuri, vopsele și substanțe adezive). Aceste tipuri de substanțe toxice sunt cel mai frecvent folosite de adolescenții tineri, deoarece sunt ușor de procurat și sunt de asemenea relativ ieftine. Cu toate acestea, sunt extrem de toxice, deoarece conțin substanțe toxice, precum toluenul, care poate cauza leziuni cerebrale, tumori (utilizarea cronică) și în unele cazuri chiar decesul utilizatorului.
  • Droguri folosite cel mai adesea în cluburi, precum: ecstasy (MDMA), gammahidroxibutirat (GHB), flunitrazepam (Rohypnol), numite și drogurile dragostei, deseori folosite de băieții adolescenți pentru coruperea sexuală a fetelor (actul sexual care se consumă după intoxicația cu astfel de substanțe, este considerat viol). Aceste droguri sunt folosite în special în cluburile de noapte în care se ascultă muzică trance, dance sau rave. Cu toate că numărul adolescenților care utilizează astfel de droguri este mai mic decât al celor care fumează tutun sau marijuana și consumă alcool, aceste droguri sunt mult mai periculoase mai ales dacă sunt folosite în diferite combinații cu alte toxice. Utilizarea, chiar  și rară a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul și anxietate severă, simptome care pot dura mai mult de câteva săptămâni de la utilizarea inițială. Utilizarea cronică a acestui drog, determină leziuni hepatice și probleme de concentrare și memorie.
  • metamfetamina (deseori regăsită sub diferite denumiri generice, precum, speed, crank sau met). Acest drog creează dependență și poate cauza manifestări grave, precum, crize pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice, probleme mentale grave (paranoia, halucinații, crize de depersonalizare) și alte probleme de sănătate pe termen lung.
  • halucinogene, cel mai frecvent LSD (acid dietilamid lisergic), mescalina, psilocybin, PCP (phencyclidina) si ketamina. Utilizarea LSD-ului poate cauza afecțiuni psihiatrice grave, precum psihoza și flashurile de tip hallucinogen.
  • opiacee, ca heroina, morfina și codeina. Utilizarea opiaceelor conduce la dependența fizică și psihică. Adolescenții care folosesc droguri sunt predispuși la diferite infracțiuni, în special furtul diferitelor bunuri din casa familiei și uneori se pretează chiar și la prostituție și toate acestea pentru a procura bani pentru droguri.
  • substanțe toxice medicamentoase, precum diazepamul (valium), sunt folosite de asemenea de adolescenți cu diferite ocazii.
  • steroizii anabolizanti sunt substanțe medicamentoase folosite în special de băieții care vor să-și crească brusc masa musculară și să-și reducă semnificativ țesutul adipos. Aceste substante pot cauza însă cancer hepatic, oligospermie (scăderea numărului de spermatozoizi), dobândirea unor caracteristici fizice masculine, iritabilitate, furie, creșterea nivelului seric al colesterolului și al tensiunii arteriale cu apariția infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral.

Utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventă în ultimii ani în țara noastră. Acest lucru face ca problemele de sănătate, de ordin social și familial legate de acest comportament să fie și ele des întâlnite. Consumul drogurilor poate cauza disfuncții cerebrale grave și tulburări de dezvoltare și comportament. Adolescenții care utilizează droguri au deseori o anumită dificultate în stabilirea propriei identități, a relațiilor interumane (inclusiv familiale), în dobândirea unei independente fizice și psihice normale. Abuzul de substanțe toxice poate de asemenea afecta și abilitățile cognitive ale adolescentului (de învățare) care scad performanțele școlare. De departe, cel mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este apariția dependenței care duce în consecință la abuzul cronic de astfel de substanțe.

Cadrul legal

  • H.G. nr. 1826/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
  • · Legea nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;
  • Prevederile art.76 alin.(2) din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale ;
  • Prevederile art. 58 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea 272/2004 privind protecţia și promovarea drepturilor copilului ;
  • · Ordin nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale ;
  • Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale.

Principii :

Principiile care stau la baza activităţii programului “Supraveghere Activă” sunt:

a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea şanselor şi nediscriminarea;

b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor;

c) respectarea demnităţii copilului;

d) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;

e) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;

f) asigurarea unei intervenţii profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

g) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale;

h) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;

i) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului.

Elementele educaţiei propuse în cadrul programului  “Supraveghere activa!” au la bază:

  • Constientizarea copiilor asupra riscurilor ce deriva din consumul de droguri, abandonului scolar si a participarii la grupuri infractionale;
  • Organizarea adecvată a actiunilor de protectie activa care sa nu afecteze dezvoltarea armonioasa a copilului;
  • Flexibilitatea strategiilor de prevenire a comportamentelor de risc sau a efectelor agresivitatii de grup asupra copiilor si tinerilor vulnerabili.

Contextul grupului ţintă

CATEGORII DE BENEFICIARI/Grup ţintă

Grupul ţintă al proiectului este constituit din copii si adolescenti de 7-18 ani  (clasele I-XII) aflaţi în situaţia de a nu avea o modalitate mai bună de petrecere a timpului consecutiv orelor de şcoală si care pot oricand deveni victimele socializarii secundare prin contagiune si asumarea unor comportamente anti-sociale, expusi riscurilor de a participa la grupuri infractionale sau a deveni victimele acestor grupuri infractionale.

SERVICII DEZVOLTATE PRIN PROGRAMUL “Supraveghere activă”

  • Organizarea timpului liber și o orientare structurată și susţinere şcolară ;
  • Organizarea unor grupuri de supraveghere a mediului social astfel încât copiii să fie protejați discret de orice agresiuni sau participări la activități cu caracter anti-social;
  • Asistenţă de specialitate şi suport pentru copiii care sunt apărați activ de factori de agresiune și în același timp sunt afectați de mijloacele de supraveghere care în primă etapă pot fi percepute ca intruziuni și pot risca să scadă încrederea copiilor în adulții figuri importante de atașament în viața lor;
  • Evaluare socio-familială;
  • Supraveghere organizată și discutarea în grup cu suport profesional din partea psihologilor a obervațiilor diurne sau a sesizărilor unora dintre supraveghetori cu privire la mediul deschis de viață și fenomenelor de asociere infracțională observate ;
  • Evaluare situațiilor de risc maxim și organizarea unor strategii de intervenție;
  • Intervenția activă în stradă pentru protecția copiilor respectându-se legislația în vigoare respectiv drepturile copiilor și adulților;
  • Mediere de conflict şi negociere;
  • Intervenţie oportună la nevoie;
  • Sprijin şi/sau acompaniere în relaţia cu alte autorităţi publice sau instituţii/organizaţii abilitate;
  • Reprezentare în relaţiile cu alte autorităţi;

Principalele activităţi

Pentru atingerea obiectivului principal al proiectului propunem înfiinţarea următoarelor servicii :

ü     servicii de organizare manageriala a proiectului si a polului de protectie si supraveghere;

ü     servicii alternative de protectie activa in strada ( patrule, observatii in strada, consiliere pentru copii si reorientarea lor catre scoala in conditiile abandonului scolar sau a vagabondajului);

ü     servicii de consiliere pentru copiii predispusi la vagabondaj, drumomanie, evitarea mediului scolar, evitarea familiei, comportamente infractionale in strada si asociere cu grupuri anti-sociale.

Principalele activităţi ce se vor derula în acest serviciu de protectie activa vor fi :

ü      Desfăşurarea activităţilor zilnice în cadrul Proiectului de “Supraveghere activa”: activitate de supraveghere a copiilor in strada si in spatiile cu risc de abuz, infractiune, violenta sociala, activitate instructiva de informare a copiilor asupra riscurilor comportamentelor anti-sociale si a alaturarii unor grupuri infractionale, activitate de consiliere pentru copiii afectati de interventia activa, activitate de coordonare, monitorizare şi contabilitate-administrativă a serviciilor ;

ü     Monitorizarea evoluţiei fiecărui copil care are un grad crescut de risc de abadon scolar;

ü     Programul “Supraveghere activa”, ca serviciu de prevenire a neglijării copilului, a comportamentelor anti-sociale şi de asigurare a continuării şi întăririi educaţiei formale are un caracter preponderent educativ ;

Principala caracteristică a acestui serviciu este că are un caracter integrativ, oferind servicii de protecţie a copilului fără a se substitui familiei, institutiilor abilitate social si juridic de protectie a cetatenilor, dar venind în sprijinul acesteia prin ajutorul acordat pe durata zilei cuprinsă între terminarea orelor de şcoală şi întoarcerea  părinţilor de la lucru.

Metodologia de implementare şi management de proiect

Asociația Națională a Taților din România (partener al Agentiei Nationala Antidrog)  va implementa, în parteneriat acest program de desfășurare a activităților de Supraveghere active și protecție a copiilor, repartiția responsabilităţilor fiind în complementaritate:

-         ANTR va implementa activitățile specifice de conceptie, metodologie, supraveghere, în conformitate cu atribuțiile legale și cu competențele specifice în acest domeniu și va asigura demararea acțiunilor de protecție activă;

Din punctul de vedere al metodologiei primele acţiuni şi cele care vor fi în permanenţă asigurate cu competenţă sunt activităţile de management, care vor fi stabilite la începutul proiectului. Astfel, activităţile proiectului vor fi planificate în baza graficului de implementare, dar şi a propunerilor ulterioare ale echipei de management şi a partenerilor posibili într-o succesiune logică şi detaliată a activităţilor propriu-zise, astfel încât acestea să se susţină reciproc. Planificarea activităţilor va fi realizată la începutul proiectului, pe parcursul monitorizărilor asigurându-se recorelări ale acţiunilor în funcţie de rezultate.

Echipa de management (Manager proiect, responsabil financiar si asistentul de proiect) va fi asigurata de A.N.T.R si va asigura implementarea legislaţiei precum şi a raportărilor specifice privind implementarea proiectului, va asigura în permanență legătură între serviciile specifice din cadrul A.N.T.R şi cu partenerii care sprijină financiar proiectul, va informa şi raporta în permanenţă progresul proiectului, se va asigura că anticipează riscurile şi va preveni efectele acestora asupra atingerii obiectivelor şi indicatorilor, va asigura managementul financiar, fluxul de numerar, previziunile financiare.

Activitatea de monitorizare va fi realizată de experţii proiectului împreună cu echipa de management şi va asigura îndeplinirea indicatorilor, realizarea obiectivelor şi implementarea activităţilor conforme cu cererea de finanţare. Pentru monitorizare vor fi realizate şi întâlniri între membrii echipei proiectului astfel încât fiecare să fie cât mai informați asupra statusului proiectului şi asupra activităţilor ulterioare. Se vor face recomandări de îmbunătăţire şi remediere atunci când este cazul.

Selectarea beneficiarilor se va realiza respectându-se egalitatea de şansă.

Valoarea adăugată

Proiectul își propune următoarele :

  • Activități de prevenire a violenței sociale, a abandonului școlar, a comportamentelor de risc (consum de droguri si alcool), educație informală și nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare școlară.
  • Crearea unei motivații optime pentru activitatea(participarea) școlară.
  • Prevenirea comportamentului de eșec și abandon școlar.
  • Cointeresarea familiei în activitățile de timp liber și educație în scopul ameliorării relației intrafamiliale (copii-adulți).
  • Activitatea de supraveghere și sprijin in timpul liber.
  • Promovarea activităților recreative de socializare dezirabile d.p.d.v. social
  • Facilitarea integrării școlii în comunitate și medierea relației părinți-școală în cazul familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor.
  • Activități de dobândire a deprinderilor de auto-control social dezvoltându-se criterii sociale pozitive de selectare a grupului de apartenență pentru copiii din comunitatea care experimentează Suprevegherea Activă .

-         Vom învăța copiii să-și gestioneze singuri timpul liber și managementul concilierii obligațiilor școlare cu nevoia de timp liber și recreere;

In vederea realizarii Proiectului “Ce face copilul meu ?” , Asociatia Nationala a Tatilor din Romania- A.N.T.R., mizeaza pe implicarea si sprijinul efectiv al :  Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Invatamantului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul de Interne, Jandarmeria Romana, Politia Romana, Prefectura Capitalei, Primaria Capitalei, Primariilor si Consiliile Judetene si nu in ultimul rand, mediului de afaceri.

Presedinte A.N.T.R.

Costin Jugurica

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga comentariu